parte din Ceau, Cineclub! – Il Cinema Ritrovato on tour la Timișoara

ANDRIEȘ / ANDRIESH (A.P.12)

Regia: Serghei Paradjanov, Yakiv Bazeljan
Cu: Constantin Rusu, Nodar Šašik-ogly, Lyudmila Sokolova, Chiril Știrbu, Eugen Ureche

Fantezie, folclor, film pentru copii
URSS (Ucraina-Moldova), 1954
1h 2min
Vorbit în rusă, subtitrare în română și engleză

“ANDRIEȘ e primul lungmetraj al lui Paradjanov, co-regizat alături de Yakiv Bazelian. Pentru ochiul avid să recunoască amprenta ulterioară, e și filmul timpuriu cel mai traversat de semne paradjanoviene. Adaptând poemul autorului Emilian Bucov, cineastul a fost liber să modeleze folclorul moldovenesc în acord cu elementul supranatural permis de gen (...)
Logica miraculoasă a basmului – cu personajele sale absurde, de tip Statu-Palmă-Barbă-Cot, cu natura preschimbată, cu simbolismul său emfatic – se transformă în intuiție pentru Paradjanov: nu degeaba proiectul său de diplomă valorifica același material. În 1954, cineastul obligă filmul să vireze înspre pedagogia pentru cei mici, cu tânărul păstor Andrieș (Constantin Rusu) parcurgând un traseu inițiatic naiv și întortocheat, care îi va dezvălui mersul complex al lumii.” (Victor Morozov, Scena9)

FRESCELE KIEVULUI / KIYEVSKIYE FRESKI (+15)

Regia: Serghei Paradjanov
Cu: Tengiz Archvadze, Vladimir Artman, Alexandr Kotchekov, Antonina Leftiy

Film neterminat, experimental
URSS (Ucraina), 1966
15 min
Fără dialog

“Paradjanov a lucrat la FRESCELE KIEVULUI de-a lungul anului 1965. Deși nu a intrat niciodată în producție cu filmul, i-a scris scenariul, a realizat decupajul și a tras câteva teste de cameră în octombrie. După toate aparențele un omagiu adus Marele Război pentru Apărarea Patriei, acțiunea din FRESCELE KIEVULUI, împărțită în zece “cine-fresce”, ar fi trebuit să aibă loc pe 9 mai 1965, la aniversarea eliberării Kievului. FRESCELE KIEVULUI anticipează poetica și imagistica din CULOAREA RODIEI (1969) (...) Pentru Paradjanov, filmul a marcat despărțirea de actoria naturalistă și apropierea de mișcarea actoricească pur expresivă. Acest nou interes amintește de fascinația lui Eisenstein pentru gest și, totodată, de studiile timpurii de vioară, canto și balet ale lui Paradjanov. Inevitabil, conducerea sediului din Kiev a Comitetul de Stat pentru Cinematografie (Goskino) a observat că testele de cameră prezintă “o percepție a realității distorsionată... patologică“ și, deși au recunoscut valoarea artistică a experimentului lui Paradjanov, l-au reclamat ca fiind diferit de scenariul aprobat. Astfel, întreaga filmare a fost anulată, iar cameramanul Oleksandr Antipenko a transformat testele de cameră într-un scurtmetraj. La puțin timp după, Paradjanov este invitat de studioul armean Armenfilm să realizeze un lungmetraj despre viața poetului național Sayat Nova”. (Daniel Bird, Il Cinema Ritrovato 2024)